O primavara frumoasa :)

Lasati primavara sa va patrunda in suflet, sa va incalzeasca si sa va umple de bucurie si iubire!

Va doresc o primavara frumoasa!!

Read more »

Poti visa .. poti invinge

Read more »

De ce tipa oamenii cand sunt suparati?

Când discutaţi, nu lăsaţi ca inimile voastre să se separe una de cealaltă, nu rostiţi cuvinte care să vă îndepărteze şi mai mult, căci va veni o zi în care distanţa va fi atât de mare, încât inimile voastre nu vor mai găsi drumul de întoarcere.

Read more »

Chemarea iubirii

"În fiecare clipă, de pretutindeni, răsună chemarea iubirii:

Noi ne înălţăm către cer, cine vrea să vină cu noi?
Noi am fost în paradis, am fost prieteni îngerilor,
Iar acum ne întoarcem acolo, căci acolo este tărâmul nostru.
Noi suntem mai presus de orice paradis,
mai nobili şi mai puri decât îngerii:
De ce să nu ne ridicăm chiar deasupra acestora?
Ţelul nostru este Suprema Maiestate.
Ce are de-a face perla cea fină cu lumea plină de noroi?
De ce aţi coborât aici? Luaţi-vă bagajele şi mergeţi înapoi.
Ce este acest loc?
Şansa este cu noi, sacrificiul este al nostru!...
Precum păsările mării, oamenii vin din ocean, oceanul sufletului.
Cum ar putea această pasăre, născută din mare, să-şi facă cuib aici?
Altfel cum ar putea valul să urmeze valului ce vine din suflet?
Valul numit "Nu sunt eu Stăpânul tău?" a venit
şi a spart vasul acestui corp;
Iar atunci când vasul este spart, viziunea clară revine
Şi odată cu ea (survine) fuziunea deplină cu EL."

Rumi

Read more »

Mi-ar plăcea să mă atingi ca şi cum aş fi în eternitate Iubita ta....

‎"Iubitul a întrebat: Cum ţi-ar face plăcere să te ating?

Iubita a răspuns:

Mi-ar plăcea să mă atingi ca şi cum mâine ai pleca undeva foarte, foarte departe şi ai vrea să-ţi aminteşti de fiecare parte a corpului meu, de netezimea pielii mele, de toate văile şi rotunjimile care alcătuiesc trupul meu.

Mi-ar plăcea să mă atingi ca şi cum ai fi orb, ştiind că mă iubeşti nebuneşte, dar nereuşind vreodată să mă vezi.

Atinge-mi faţa, sânii, coapsele.... Învaţă cum "arăt", imaginează-mă în minte atunci când mâinile tale îmi explorează formele.

Mi-ar plăcea să mă atingi ca şi cum mâinile tale ar fi mâini vindecătoare, emanând energia iubirii în fiecare mângâiere.

Mi-ar plăcea să mă atingi ca şi cum te-ai hrăni prin mângâiere. Hrăneşte-te din mine, potoleşte-ţi setea de fericire cu iubirea ce o port în mine.

Mi-ar plăcea să mă atingi ca şi cum m-ai hrăni prin mângâierile tale, ca şi cum atingerea ta mi-ar dărui viaţă şi fericire.

Mi-ar plăcea să mă atingi ca şi cum mâinile tale ar fi pensule şi atunci când mă mângâi îmi colorezi fiecare parte a corpului cu lumini şi nuanţe strălucitoare, scânteietoare, orbitoare.

Mi-ar plăcea să mă atingi precum un sculptor care tocmai şi-a încheiat opera, şi acum netezeşte din nou fiecare parte pentru a-i da strălucire.

Mi-ar place să mă atingi ca şi cum mâinile tale ar fi foc, transformând în cenuşă ceea ce este impur şi păstrând doar aurul pur al sufletului meu.

Mi-ar plăcea să mă atingi ca şi cum aş fi în eternitate Iubita ta." 

Fragment din "Povestea adevărată a iniţierii unui shaman", de Amarananda Bhairavan

Read more »

Puterea magica a cuvintelor gravate pe inelul fericirii…

“O străveche poveste sufită ne spune că într-un ţinut din Orientul Mijlociu trăia cândva un rege care veşnic oscila între fericire şi deznădejde. Cel mai neînsemnat lucru îi provoca supărare mare sau reacţii extreme, iar fericirea se transforma repede în dezamăgire şi disperare. A venit şi timpul când regele s-a simţit obosit de el însuşi şi de viaţa lui şi a început să caute o cale de ieşire.

A trimis după un înţelept care trăia în regatul lui şi care avea renumele de a fi iluminat. Când înţeleptul a sosit, regele i-a spus: „Vreau să fiu asemenea ţie. Îmi poţi da ceva care să-mi ofere echilibru, seninătate şi înţelepciune? îţi voi plăti cât îmi vei cere.”

Înţeleptul a răspuns: „Cred că ţi-aş putea fi de ajutor. Dar preţul este atât de mare încât tot regatul nu ţi-ar ajunge ca să-l plăteşti. De aceea îţi voi da remediul în chip de cadou, dacă îi vei acorda respectul cuvenit.” Regele l-a asigurat de acest lucru, iar omul a plecat.

Câteva săptămâni mai târziu s-a întors şi i-a înmânat regelui o cutie ornamentată şi incrustată cu jad. Regele a deschis cutia şi a găsit înăuntru un inel din aur, simplu, pe care erau înscrise nişte litere. Regele a citit: “Şi aceasta va trece”.

„Care este semnificaţia?”, a întrebat regele. Înţeleptul i-a spus: „Poartă mereu inelul acesta. Indiferent ce se întâmplă, înainte să etichetezi cu cuvintele bun sau rău, atinge acest inel şi citeşte ceea ce este scris. În felul acesta vei fi mereu în pace.”

Eckhart Tolle

Read more »

Exista cu siguranta o solutie pe undeva iar eu o voi gasi

Read more »

Fericirea ca rol şi adevărata fericire - Eckhart Tolle - Un pământ nou

„Ce mai faci?” „Foarte bine. Cum nu se poate mai bine.” Adevărat sau nu? În multe cazuri, fericirea este un rol pe care-l joacă oamenii, iar în spatele faţadei zâmbitoare există multă durere. 

Depresiile, căderile psihice şi reacţiile exagerate sunt un rezultat obişnuit al nefericirii mascate de o înfăţişare exterioară zâmbitoare şi de albul strălucitor al dinţilor, atunci când negaţi chiar faţă de voi înşivă că există în voi multă nefericire. 

...

Dacă există nefericire în voi, mai întâi trebuie să îi recunoaşteţi prezenţa. Dar nu spuneţi: „Sunt nefericit.” Nefericirea nu are nimic de a face cu ceea ce sunteţi voi. Spuneţi: „Există nefericire în mine.” 

Apoi cercetaţi. Cauza ar putea fi o situaţie în care vă aflaţi. 

Ar putea fi necesar să întreprindeţi ceva pentru a schimba situaţia sau pentru a ieşi voi din ea. 

Dacă nu puteţi face nimic, priviţi lucrurile în faţă şi spuneţi: „Ei bine, pe moment aşa stau lucrurile. Am de ales între a accepta situaţia sau a mă simţi profund nefericit.” 

Cauza primordială a nefericirii nu o reprezintă niciodată situaţia, ci gândurile referitoare la ea. 

Fiţi conştienţi de gândurile voastre. Separaţi-le de situaţie — care e întotdeauna neutră, întotdeauna e aşa cum e. Iată situaţia sau faptul în sine, şi iată gândurile mele despre ea. 

În loc să imaginaţi poveşti, rămâneţi cu faptele. De exemplu, „sunt ruinat” e o poveste. Vă limitează şi vă împiedică să întreprindeţi un demers eficient. „Mai am doar cincizeci de cenţi încont” este un fapt. 

Asumarea faptelor este întotdeauna sursă de putere. 

Deveniţi conştienţi de faptul că ceea ce gândiţi creează într-o foarte mare măsură emoţiile care vă apar. 

Realizaţi existenţa legăturii dintre gândirea şi emoţiile voastre, în loc să fiţi gândurile şi emoţiile, fiţi conştiinţa din spatele lor. Nu căutaţi fericirea. Dacă o căutaţi, n-o veţi găsi, deoarece căutarea reprezintă antiteza fericirii. 

Fericirea se furişează mereu, dar eliberarea de nefericire poate fi dobândită acum, înfruntând ceea ce este, în loc să ţeseţi poveşti în jurul realităţii. 

Nefericirea acoperă starea voastră naturală de bine şi de pace interioară, sursa adevăratei fericiri. 

Fericirea ca rol şi adevărata fericire - Eckhart Tolle - Un pământ nou

Read more »

Cat timp traiesti simte-te viu ...

Read more »

Povestea Inimii

Desi este veche povestea si multi dintre voi o stiti deja, haideti sa ne privim putin inimile...

Într-o zi, un tânar s-a oprit în centrul unui mare oras si a început sa le spuna trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima din împrejurimi. Nu dupa multa vreme, în jurul lui s-a strâns o mare multime de oameni si toti îi admirau inima care era într-adevar perfecta. Nu vedeai pe inima lui nici un semn, nici o fisura. Da, toti au cazut de acord ca era cea mai frumoasa inima pe care au vazut-o vreodata. Tânarul era foarte mândru de inima lui si nu contenea sa se laude singur cu ea.

Când deodata, de multime s-a apropiat un batrânel. Cu glas linistit, el a rostit ca pentru sine:

- Si totusi, perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea inimii mele.

Oamenii din multimea strânsa în jurul tânarului au început sa-si întoarca privirile spre inima batrânelului. Pâna si tânarul a fost curios sa vada inima ce îndraznea sa se compare cu inima lui. Era o inima puternica, ale carei batai ritmate se auzeau pâna departe. Dar era plina de cicatrice,locuri unde bucati din ea fusesera înlocuite cu altele care nu se potriveau chiar întru totul, liniile de unire dintre bucatile straine si inima batrânului fiind sinuoase, chiar colturoase pe alocuri. Ba mai mult, din loc în loc lipseau bucati întregi din inima concurenta, rani larg deschise, înca sângerânde.

"Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa", îsi sopteau uimiti oamenii.

Tânarul, dupa ce examinase atent inima batrânelului, si-a ridicat privirea si i-a spus râzând:

- Cred ca glumesti, mosnege. Priveste la inima mea - este perfecta! Pe când a ta este toata o rana, numai lacrimi si durere.

- Da, a spus blând batrânelul. Inima ta arata perfect, dar nu mi-as schimba niciodata inima cu inima ta. Vezi tu, fiecare cicatrice de pe inima mea reprezinta o persoana careia i-am daruit dragostea mea - rup o bucata din inima mea si i-o dau omului de lânga mine, care adesea îmi da în schimb o bucata din inima lui, ce se potriveste în locul ramas gol în inima mea. Dar pentru ca bucatile nu sunt masurate la milimetru, ramân margini colturoase, pe care eu le pretuiesc nespus de mult deoarece îmi amintesc de dragostea pe care am împartasit-o cu cel de lânga mine. Uneori am daruit bucati din inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic în schimb, nici macar o bucatica din inima lor. Acestea sunt ranile deschise din inima mea, gaurile negre - a-i iubi pe cei din jurul tau implica întotdeauna un oarecare risc. Si desi aceste rani sângereaza înca si ma dor, ele îmi amintesc de dragostea pe care o am pâna si pentru acesti oameni; si, cine stie, s-ar putea ca într-o zi sa se întoarca la mine si sa-mi umple locurile goale cu bucati din inimile lor. Întelegi acum, dragul meu, care este adevarata frumusete a inimii? A încheiat cu glas domol si zâmbet cald batrânelul.

Tânarul a ramas tacut deoparte, cu obrazul scaldat în lacrimi. S-a apropiat apoi timid de batrânel, a rupt o bucata din inima lui perfecta si i-a întins-o cu mâini tremurânde. Batrânul i-a primit bucata pe care a pus-o în inima lui. A rupt apoi o bucata din inima brazdata de cicatrice si a pus inima tânarului. Se potrivea, dar nu perfect, pentru ca marginile erau cam colturoase.

Tânarul si-a privit inima, care nu mai era perfecta, dar care acum era mai frumoasa ca niciodata, fiindca în inima cândva perfecta pulsa de-acum dragoste din inima batrânelului. Cei doi s-au îmbratisat, si-au zâmbit si au pornit împreuna la drum.

Cât de trist trebuie sa fie sa mergi pe calea vietii cu o inima întreaga în piept. O inima perfecta, dar lipsita de frumusete...

Inima ta cum este? O poti imparti cu altii? 

Sursa text: internet

Read more »

O blândă aducere aminte - Paul Ferrini

O blândă aducere aminte -Viaţa ta nu este mai bună sau mai rea decât a altcuiva. Viaţa fiecărei persoane are suişuri şi coborâşuri, lucruri bune şi lucruri rele, râs şi lacrimi. Nu trebuie să refuzi experienţele care vin la tine. Nu există nimic în ele nedemn de tine. Într-adevăr, dacă priveşti fără prejudecată, vei vedea că nu există lecţie care să vină la tine fără să-ţi aducă aminte, cu blândeţe, că eşti iubit şi preţuit, exact aşa cum eşti.

Paul Ferrini

Read more »